pentru tine.

Am un amalgam de sentimente in minte.Mii si mii de fluturi se joaca prin sufletul meu.Sti...am stat sa ma gandesc de ce ma port asa,de ce spun ce spun,de ce simt ce simt...Pentru tine.

Esti persoana care ma enerveaza si ma goneste dar in acelasi timp ma alina si ma ia in brate...De cate ori ne certam astept cu nerabdare zambetul tau si acea imbratisare tare, tare, tare!

Nu sunt omul care sa isi spuna gandurile,sentimentele...Si poate nici nu ai nevoie...Mereu ma citesti parca din priviri.De multe ori fac pe suparata si te cert pentru mai stiu eu ce prostie si tu te uiti la mine si ma lasi in pace,te abti de dragul meu.Si sa sti ca si pentru asta iti multumesc;ca imi esti alaturi si ca ma suporti asa cum sunt si ca in loc sa tipi la mine ma iei in brate si zici calm "blondino".Iti place sa ma tachinezi..probabil furioasa sunt mai simpatica...sau poate asa ne distram noi...oricum nu conteaza...tot ce este important e ca ma faci fericita...

Esti omul care ma sustine mereu,care ma face sa zambesc mai des,care cand ma vede nervoasa incepe si rade de mine stiind ca asa voi rade si eu imediat.Esti prietenul meu si mai mult de atat.Ne cunoastem de ceva timp,si ai devenit incet, incet o parte din mine.

Ieri ti-am spus ca te vreau doar cat nu este altul langa mine...si sincer..am spus asta pentru ca nu am avut curajul sa iti spun "esti singurul care mi l-as dori langa mine..."

Te-ai obisnuit sa vezi in mine o fata plina de viata, capabila sa treaca peste orice..dar se pare ca nu peste orice.Uneori imi este teama sa nu te pierd si recunosc asta.M-am obisnuit cu tine.M-am obisnuit sa ma uit in ochii tai si sa stiu ca totul este ok.

Te invidiez,ai ajuns sa ma cunosti aproape mai bine decat ma cunosc chiar eu si uneori imi e frica de asta.Si totusi faptul ca te am alaturi si ca te sun pentru orice prostie si fie ca ai chef sau nu razi cu mine si pierzi nopti la telefon desi a2-a zi te asteapta multa treaba..inseamna mult pentru mine.

Mi-a luat ceva sa recunosc toate astea;sa recunosc cat de important esti pentru mine.Si probabil astea n-o sa le auzi niciodata fata in fata (cred ca deja sti asta!)

Iti multumesc ca zi de zi esti in lumea mea si ca ma primesti in lumea ta.

Undeva.aici..rascoala.

Si iata-ma iar aici...intr-o seara rece parca e mai rece ca de obicei sau poate ca asta imi transmite in situatia de fata...Sau poate e asa doar de la prea mult ascultat "the november rain"...Sau poate nu stiu ce e cu mine...

De cand ma stiu am avut si genul asta de momente,momente in care ma simt pierduta,parca blocata intr-un labirint fara scapare,simt cum ma apasa si ma apasa si ma apasa...

Ma zbat intre proprile idei si intre sfaturile celor din jur.Am ajuns sa imi evit pana si propria privire in oglinda.Simt un gol imens,dar si dorinta de a o lua de la capat.Incerc sa ma mint iar si iar ca totul va fi bine.Imi vine sa urlu...si nu stiu daca de teama sau de tristete.

Trebuie sa ma eliberez!Vreau sa o iau de la capat si sa fug de toate urmele de pasi ramase...De data asta nu vreau razbunare, nu vreau suferinta, nu vreau nimic...

Vreau doar sa plec undeva departe.Undeva unde sa pot sa privesc cerul si sa rad in hohote.Undeva unde sa ma bucur de toamna, de vant , de ploaie...Cum imi spunea o prietena zilele trecute"Simt nevoia sa evadez undeva pe marginea unui lac,sa ma bucur de culorile toamnei si sa beau o cafea..."

Exact de asta am nevoie.Sa imi fac putina ordine in ganduri...

Ideea e ca am stat sa ma gandesc ce am,si ce ma doare cu adevarat. Inca nu am gasit un raspuns concret...Dar probabil asa si trebuie sa las misterul nedeslusit, sa ma zbat, sa fug departe de lumea asta care parca nu isi mai are rostul...

M-am intrebat daca imi lipsesti, sau macar ce reprezinti tu pentru mine...Ei bine esti prietenul meu din copilarie...Acum parca am lasat pe undeva copilaria si privesc spre noi orizonturi.Oare te-am ratacit si pe tine pe undeva?Cum se face ca tu ma chemi si eu atunci vreau sa fug mai tare?...Imbratisarea ta ma doare...ma face sa ma trag din bratele tale.Simt ca te alung si simt ca nici nu am alta solutie.

Ramas bun,prieten drag...Ma asteapta un alt drum...