M-am
decis sa te alung...De fapt m-am decis sa ma alungi...M-am jurat ca o sa pasesc
cu fruntea sus si ca nu o sa-mi intorc nici macar privirea...Am adormit cu asta
in cap..Eu..il alung pe Fat Frumos cu tot cu cal si ce mai avea...Eu pornesc o
revolta si imi impaturesc sentimentele si le inchid intr-o cutiuta mica mica
lipsita de atentia celor din jur.Mi-am adunat vis cu vis si le-am mototolit pe
fundul unei cutii...Imi era prea teama sa sting lumina.Am petrecut cateva
minute ghemuita in cada sub dusul cu apa fierbinte si am simtit picaturile cum
se izbesc pe corpul meu.Mi-am sters fiecare mangaiere de a ta,fiecare
imbratisare,fiecare dus s-au prelins toate...M-am asezat in pat si imi era prea
teama sa sting lumina.Am ascultat aceleasi melodii iar si iar pana tarziu in
noapte...Si mi-am jurat ca e ultima oara.
Dimineata
parea una superba, in ciuda zapezii care in general nu imi place..dar azi imi
placea!Am mers pe strada zambind la fiecare om si m-am bucurat ca un copil la
fiecare zambet primit inapoi.Azi mi-am vazut de treaba mea..m-am plimbat si
m-am alintat secunda dupa secunda...M-am decis ca asa nu voi ajunge nicaieri si
am continuat sa cred ca nu iti mai pasa asadar de ce mi-ar pasa mie.Am lasat
lucrurile in voia lor timp de cateva luni..oricum aflasem ca deja esti al
altcuiva.Ba mai mult am decis sa o iau si eu de la capat fara tine de aceasta
data.Mi-am propus sa iau totul de la zero.Intamplarea face ca mi s-a si ivit
ocazia sa cunosc pe altcineva.Insa este greu sa iti impui sa stai langa un
"altcineva" cand tu inca te mai gandesti la un "cineva"...asadar
a trebuit sa imi iau adio si sa privesc din nou inainte...
Am
aflat ca timpul trece...Tic aici, tac acolo,si secundele se scurg.Apoi am aflat
si ca nu trece niciodata singur, mereu fura cate ceva si le pastreaza doar
pentru el.Insa am aflat ca timpul si daruieste.Nu am mai scris probabil pentru
ca am asteptat si eu acel moment in care sufletul meu va gasi o banca undeva la
soare si se va aseza si el sa se mai linisteasca.
Ce am
facut in acest timp? Ei bine am asteptat sa te intorci si am avut surpriza ca
asta ai si facut.Am invatat sa zambesc mai mult, sa ma bucur de ce am in jur in
fiecare clipa si sa...iubesc fara sa mai traiesc in trecut.Daca pana acum
ezitam sa afisez acea latura a femeii rasfatate, careia ii alearga inima de
cate ori cade pe ganduri ei bine acum pot sa incep ca mi-am conturat acest
paradis personal, datorita tie.
Acum
nu mai imi programez timpul in spalat, gatit, mancat, mers in magazinul x si y
si apoi iar goana spre casa, ci in "Termin repede ce am de facut si apoi
am timp sa-ti vad surasul pret de cateva secunde..."
Imi
place sa fug la tine.Si cand zic la tine ma refer la toate: la tine in brate,
la tine in masina, la tine in fata casei, la tine acolo,in spatiul tau in care
mereu imi gasesc locul.
Sunt
fericita cand merg pe strada si te sun sa te intreb orice prostie si tu imi
raspunzi cu calm dandu-ti seama ca probabil iar mi-am gasit un pretext doar
doar te mai aud o data!Iar cand imi e cel mai tare dor, ei bine incep si reiau
sms-urile de la tine asa bucatica cu bucatica savurandu-le iar si iar...
Cel
mai mult imi place seara cand ajung acasa si iti simt parfumul pe hainele mele
si iar imi e dor de tine!Ai acel ceva, probabil nu as stii sa iti spun
lucrurile care imi plac la tine, probabil imi place cand zambesti cum ti se fac
mici riduri la colturile ochilor sau poate gropitele din obraji sunt de
vina...Sau or fi imbratisarile tale cele care ma atrag?Sau modul tau smecher de
altfel de a ma privi cand stii clar ca nu o sa rezist fara sa te iau in brate
sa te dragalesc!
Incet
incet s-a format povestea noastra, care de fiecare data ma face sa zambesc.Si
azi imi amintesc primele cuvinte, cat de fermecata eram cand te auzeam vorbind
germana si cat de nerabdatoare eram sa iti pot spune acel " Tu me manques
trop!".Atatea seri si atatea stele pe cer care parca au stralucit doar
pentru noi.M-ai acceptat asa copila cum eram si radeai cand iti spuneam cate un
"iubeste-ma ma" si ma ghemuiam la pieptul tau...Atatea nopti in care
adormeam cu tine-n gand si atatea "buna dimineata, mi-as fi dorit sa fii
aici..." au trecut.
Iti
mai amintesti cand ma certai ca de cate ori veneam la tine iti aduceam cate o
ciocolata?Voiam doar sa iti indulcesc fiecare clipa si sa te gandesti la mine o data
cu fiecare tableta pe care o mancai.De cate ori veneai la mine stateam si te
asteptam asa cu nerabdare la geam si desi stiam ca vei veni totusi inima imi
batea nerabdatoare.
Mereu
mi s-a spus ca "viata bate filmul" si sa stii ca asa si este.De cate
ori vin la tine si ma lasi sa imi aleg un film la care sa ne uitam ma apuc si
scotocesc dupa povestea de dragoste perfecta.Insa...niciuna nu este ca a
noastra...Oricate oscaruri ar avea un film si oricate kilograme de sentimente
ar trebui sa transmita publicului inca de la inceput poti anticipa sfarsitul si
cam ce se va intampla in acesta....insa filmul nostru..este cu totul
altceva...aproape mi-as dori sa il revad din nou asa cum a fost el: cu lacrimi,
cu zambete , cu saruturi insetate si intalniri neasteptate, cu priviri pe furis
si certuri prostesti insa venite parca pe post de pretext pentru imbratisarile
atat de calduroase!
Acum
pot spune ca am povestea mea si locul meu, langa tine care esti tot..al meu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu